Născut: 10.01.1953
Naționalitate: Română
Cetățenie: Română
Ocupație: Vopsitor auto, taximetrie
Studii: Școala Generală nr. 102, București, Liceul nr. 30, București, Școala de vopsitorie auto

S-a născut la Bârlad, județul Vaslui, în comuna Berceni, județul Ilfov, ca mai apoi să se stabilească în cartierul Berceni în jurul vârstei de 12 ani, unde și-a continuat copilăria, și-a trăit adolescența și anii de familist.

Inclinația sa spre frumos, spre desen, pictură, artă în general, l-a însoțit de mic. La școală desena pe copertele cărților, pe filele caietelor, pe orice spațiu alb, făcea cowboy, pistoale, inimioare, portretele colegilor. Chiar a participat la un concurs de desen unde a și câștigat locul I, desenând uzina IMGB.

În jurul vârstei de 18 ani lucrează ca muncitor calificat la Fabrica de Instrumente Muzicale “Doina”, ca și finisor clape pian.

Dorința de a fi în permanentă interacțiune cu lumea artelor i-a purtat pașii către Teatrul Național, unde a dat o probă, printre alți 500 de participanți, pentru ocuparea unui post de actor corp ansamblu, pe care, de altfel, l-a și obținut cu proba “Interpretare la prima vedere cu grai moldovenesc” a replicii „Îmi curg șiroaie de gheață pe șira spinării de mânie”. În paralel, a înființat o formație de muzică cu alți prieteni, el cântând atât vocal, cât și la chitară.

După perioada armatei, în anii 1975, Petru s-a angajat la “Ciclop-Bujoreni”, unde a lucrat ca vopsitor auto, moment din care și-a putut pune în aplicare și în valoare dragostea pentru culori, pentru pictură, realizând combinații de culori și forme pe caroseriile mașinilor clienților și prietenilor.

Între anii 1991–2011 a lucrat chiar și în Statele Unite, tot ca vopsitor auto, unde a pictat, la cererea și dorința clienților, diferite desene și picturi pe caroseriile mașinilor.

După anul 2011 și până în prezent, ocupația sa de bază este cea de taximetrist.

Prieten fiind cu marele actor Florin Piersic, Petru poartă în mașina sa portrete făcute marelui actor – portrete din creion, realizate pe cartonașe –, dar și portrete cu soția și copiii. Marea lui dragoste, pe lângă soția sa, este desenul și pictura, bucurând și încântând sufletele clienților cu portrete cu chipurile lor, pe care le dăruiește.

Drumul său s-a intersectat cu cel al marelui desenator și pictor Vladimir Zamfirescu, care i-a apreciat picturile și desenele, dându-i astfel un impuls în a merge mai departe.

Visa de mic să ajungă un mare desenator, un mare pictor, și poate nu a găsit momentul sau persoana care să-i dea acel imbold până nu i-a întâlnit pe Florin Piersic, Vladimir Zamfirescu și alte personalități care i-au validat munca și apreciat lucrările. De atunci, Petru pictează pentru prieteni, le încântă viața cu tablourile lui inspirate de orice este frumos. Casele sunt pasiunea lui – îi place să redea „viața” caselor pe care le vede pe stradă, cu trecutul lor, mai fericit sau mai trist.

Viața lui Petru Zomant a fost și este dedicată desenului și pictatului.